Cetatea Mehadia
In prezent Cetatea Mehadia este considerată monument istoric.
În Evul Mediu, Mehadia a fost, până în secolul al XIV-lea, centrul politic şi administrativ al unui district românesc. Aici existand şi cetatea, ridicată probabil în a doua jumătate a secolului al XIII-lea de familia nobiliară Gutkeled, care, alături de alte fortăreţe cărăşene, a avut o mare importanţă strategică pentru apărarea frontierei regatului maghiar, fiind integrată în sistemul militar din zonă. În prima jumătate a secolului al XV-lea a fost, timp de câţiva ani, reşedinţă a cavalerilor teutoni, readuşi în zonă de regele Sigismund de Luxemburg, iar mai târziu a fost întărită de Ioan de Hunedoara, care a folosit-o în ofensiva împotriva turcilor.Zidurile cetății după consolidare aveau 2,2-2,3 metri grosime.
Zidurile cetății după consolidare aveau 2,2-2,3 metri grosime.
Totuși cetatea cade pradă otomanilor în 1523.Marsigli o descrie în jurul anului 1699 ca fiind deja în ruină, dar a fost definitiv distrusă în 1738, în timpul celui de-al treilea război austro-turc. Cetatea a fost ridicată strategic, pe un loc mai înalt aflat pe marginea unor prăpăstii, accesul fiind posibil doar dintr-o singură direcţie. Acolo se afla şi donjonul fortificaţiei, cu ziduri de peste 16 metri înălţime.
Ziduri de peste 16 metri înălţime
Deasupra parterului boltit se aflau mai multe etaje, despărţite de planşee care se sprijineau pe ziduri. În secolul al XV-lea zidurile au fost înălţate şi s-a construit încă un turn de formă circulară, un altul fiind identificat în dreptul porţii şi al podului construit pe piloni de piatră, accesibil pe un drum care trecea printr-un şanţ săpat în stâncă. Zidurile turnului de apărare care se mai păstrează sunt o mărturie a importanţei pe care a avut-o odinioară cetatea în istoria Banatului.Cetatea are o istorie foarte frământată.Urme ale vechii cetăţi vedem peste tot. Se observă un şanţ, acoperit acum cu vegetaţie precum şi bucăţi din zidurile dărâmate sau prăbuşite. Ce a mai rămas în picioare este un vechi bastion.Din dreptul lui privim spre amonte, în partea opusă satului.
Satul
Pentru a putea încadra în timp evenimentele desfășurate în această perioadă trebuie avute în vedere evenimentele militare care au avut loc în perioada anilor 1716-1718, evenimente încheiate cu Pacea de la Pasarowitz la 21 iunie 1718. După mai multe operații militare desfășurate în luna noiembrie, trupele de sub comanda lui Mercy au ocupat Palanca Nouă și renunțând la Orșova au preferat să ierneze la Mehadia unde au luat măsuri de refortificare a cetății distruse de tătari. Pregătirile de iernat a corupului de armată comandate de Mercy a avut drept scop și luarea de măsuri militare hotărâte din vederea începerii în primăvara anului 1717 a atacului asupra Orsovei.
Pentru a fixa în tmp cauzele care au determinat refortifcarea cetății de la Mehadia situată pe locul numit și astăzi ,,șanțul mic,, mă voi folosi de câteva planuri existente la Bologna și la Arhivele de Război din Viena. Primele planuri se referă la perioada 1699-1701, deci după pacea de la Karlowitz, când contele Marsigli în calitate de comandant al delegației imperiale are prilejul să viziteze și să deseneze cetatea Mehadiei. Acest plan reprezintă starea fortificației de la Mehadia construită în sistem castral. Șanțul mic, a fost situat pe terasa superioară a râului Belareca, aproape de confluența cu pârâul Sfardin.
Plansa Plan Cetatea Mehadia (in razboiul Auto Otoman din anul 1738)
Din punct de vedere militar, locul este favorabil pentru apărare având pe laturile de est,vest și sud obstacole naturale formate din cursuri de apă și înălțimi. Cetatea a fost construită având trei elemente bine individualizate.În partea de nord a fost incinta mare a cetății construită în formă de trapez cu latura mare spre nord, în mijlocul căreia a fost prevăzută o poartă de intrare în cetate și drumul ce se bifurcă spre Orșova și Caransebeș.
Incintă a doua a fost construită în formă de triunghi.Pe latura ce o despărțea de prima incintă, la colțurile dinspre est și vest, au fost construite două turnuri de formă pătrată, iar pe mijlocul ei a fost construită o clădire.Între această clădire și turnul de vest a fost o poartă ce făcea legătură între cele două incinte.În vârful triunghiului ce forma incinta situată înspre sud, a fost constuit un turn hexagonal de tip donjon.
După felul în care a desenat Marsigli cetata, incinta mare a fost împrejmuită cu un zid de palisadă format din două garduri de nuiele sau trunchiuri de copaci, între care s-a pus pământ bătătorit.Laturile de nord, de est și de vest au fost prevăzute cu șanț. Cea de a două incintă și donjonul au fost construite din zid de piatră de râu fasonată, zid ce se mai poate vedea și astăzi în anumite porțiuni de teren.
Din punct de vedere militar, constructorul a dat importanță mai mare elementelor situate în partea de sud, respectiv dinspre Orșova de unde pericolul unui atac era iminent.De aici și concluzia că cetatea a fost construită pentru închiderea culoarului Timiș Cerna împotriva atacurilor otomane.Planșa următoare reprezintă refortificarea cetății după ce aceasta a fost distursa de tătari în lunile august-septembrie 1716.Țin să precizez, că la desenarea acestui plan s-a strecurat o eroare și aceea că râul Belareca ce trece pe lângă cetate, a fost confundat cu râul Cerna.După pacea de la Pasarowitz Banatul a fost ocupat de imperiali și astfel s-a dat posibilitatea Curții de la Viena să ia măsuri de refortificare a unor cetăți situate pe culoarul Timiș-Cerna printre care și cea de la Mehadia.
Dacă planul întocmit în anul 1716 reprezintă prima formă a cetății bastionale de la Mehadia, cele publicate de Liviu Groza în Restituri Istorice ,, Volumul 7 ,, Editura Dacia Europa Nova din Lugoj în anul 1998 reprezintă ultima fază de refortificare a ,, Șanțului de la Mehadia ,, deoarece este știut faptul că prin punctul 5 al tratatului de pace semnat la Belgrad la 1 septembrie 1739 sistemul de fortificații de la Mehadia a fost demolat.
Plansa refortificarea Cetatii Mehadia
In incheiere, va prezint cateva cuvinte sub forma de versuri in care am incercat sa reliefez istoria si societatea Mehadiei in dimensiuni virtuale, importanta si locul cetatii Mehadia precum si legatura intre Istorie si Informatica.
Strânsa legătură între istorie și informatică
Ruinele Cetății Mehadia sunt pe Dealul Grand
Așezate în partea vestică pe-al lui versant
Și înfruntă de milenii vremea rea
Cu ziduri dărâmate și multă tristețe-n ea
Zidurile de vânturi și ploi sunt sparte
Stau drepte și mărețe, se văd de departe,
Multă istorie deapănă ea
Măreața Cetate din Mehadia mea.
Cetatea stă de veghe sub albastrul cer
Și la ora de istorie i-am dezlegat al său mister
Am aflat trectul Mehadiei Cetate
La ora de info sau din a monografiei carte
La informatică o să-mi fie mai ușor
Calculatorul o să-mi fie de mare ajutor
Dar ce e scris în carte este sfânt
De când e lumea pe acest pământ
Aceasta este
